Tag Archives: kistvaen

Apoteoză în Infern | “I Am the Rocker” – selfie cu Kistvaen și alte imagini inedite

S-a auzit Mayhem în ultima seară a festivalului I Am the Rocker, eveniment care ne-a trecut prin toate stările imaginabile, de la entuziasm frenetic la dezamăgire cruntă, dar care s-a încheiat în termeni acceptabili, cel puțin din punctul meu de vedere. Mi-a readus optimismul metalul depresiv al meseriașilor de la Kistvaen, băieți care au făcut să răsune străfundurile iadului în seara rezervată trupelor românești, adică pe 5 iulie. Ferestrele ospiciilor s-au zguduit, ștreangurile au fluturat, corbii s-au lins pe ciocuri și luna a sîngerat la recitalul celei mai valoroase formații pe care o are țara noastră în acest moment. Rar mi-a fost dat să văd black metal compus și interpretat mai autentic, iar cine i-a urmărit vreodată pe Fenrir și pe Stege cum se transformă pe scenă cu siguranță s-a convins că muzica trupei Kistvaen materializează în sunete trăiri întunecate și angoase ce nu pot fi simulate. Peste toate, mai plana și adrenalina unui incendiu pe cale să izbucnească – trebuie să ai ceva curaj ca promoter să aduci o trupă de black metal într-un club cu nume de biserică, trebuie să subliniem! Căci, dacă n-ați fost atenți și ați deschis blogurile mai tîrziu, că reamintesc eu că toată ceremonia diabolică s-a ținut în Silver Church.

Kistvaen, live la Silver Church, pe 5 iulie 2015
Kistvaen, live la Silver Church, pe 5 iulie 2015

Un pic mai indiferenți la asemenea chestiuni profunde, doi puștani au găsit de cuviință să-și facă o serie de fotografii selfie în fața scenei pe care Stege tocmai își smulgea sufletul prin ochi cu ghearele împrumutate de la un vampir, în timp ce mesteca niște sîrmă ghimpată ruginită smulsă cu mîinile goale din gardul unei pușcării abandonate și bîntuite de strigoii unor ucigași psihopați. Joviali și puși pe șotii, rockerașii ăia adolescenți și-au zis că momentul merită imortalizat. I-a alungat repede o metalistă care mai avea un pic și-i pocnea, enervată la culme de asemenea blasfemie.

Depressive Suicidal Black Metal Selfie
Depressive Suicidal Black Metal Selfie

Revenind la treburile cu adevărat serioase, blackerii de la Kistvaen au smuls urlete, aclamații și lacrimi din public pe piesele Emotional Holocaust, A Journey in Cold Blood (preferata mea) sau Ecstasy, însă delirul a ajuns la porțile Iadului și la cele ale Valhalei simultan atunci cînd Stege, Fenrir și echipa au interpretat Freezing Moon. O piesă care a însemnat consolarea multor metaliști, ce abandonaseră deja speranța să mai audă vreo piesă Mayhem la festival, după ce blackerii norvegieni au rămas pe dinafară la reconfigurarea anunțată de promoter cu o zi înainte de startul evenimentului.

Stege și Fenrir de la Kistvaen, live la Silver Church
Stege și Fenrir de la Kistvaen, live la Silver Church

Cei de la Kistvaen s-au ridicat la înălțimea răspunderii pe care o implică interpretarea unei asemenea piese clasice, iar execuția de duminică seară cu siguranță i-a făcut să zîmbească admirativ din Infern atît pe Dead, cît și pe Euronymous (hail!). Muzica trupei Kistvaen i-a atras atenția și lui Vladimir, de la Arkona, pe care l-am văzut cu albumul Desolate Ways în mînă prin Silver Church.

Vladimir Reșetnikov (Arkona), Mihai Ursu și Fenrir (Kistvaen)
Vladimir Reșetnikov (Arkona), Mihai Ursu și Fenrir (Kistvaen)

Seara a fost încheiată de Negative Core Project, trupă unde am aflat cu ocazia asta că activează Nunu, fostul tobar de la Funeral Ceremony – băieții ăștia practic mi-au cîntat în deschidere la un festival din 1997, că după ei am urcat eu cu Eternal Mourning pe scenă. A fost o surpriză plăcută să văd că veteranul metalist de categorie grea nu s-a dezis de răutățile adolescenței și că rupe în continuare bateria, cu aceiași draci ca acum aproape un sfert de veac. Unde mai pui că întregul eveniment din Silver Church a fost în felul său o ceremonie funerară pentru festivalul care a sucombat înainte să se nască…

Nunu Racris, bateristul trupei Negative Core Project
Nunu Racris, bateristul trupei Negative Core Project

Negative Core a fost pe placul (puținilor) spectatori care mai rămăseseră în Silver Church. Sună, într-adevăr, supărat și cu nerv trupa asta, dar după a treia piesă gîndurile au început să zboare la alte chestiuni, precum ziua de muncă în care tocmai pășeam. No, ăia care au rămas au părut totuși să se bucure de fiecare piesă – în fond, sunetul și interpretarea au fost de patru spre cinci stele, că băieții sînt profesioniști. Aș minți să spun că mă omor după hardcore – sau gangsta rock, cum îi zic ei – dar formația e de show. Chiar și un oaspete străin al festivalului mi-a pasat de vreo trei ori berea să i-o păzesc pentru că ispita unui pogo pe metal românesc a fost irezistibilă.

Negative Core Project, live la Silver Church
Negative Core Project, live la Silver Church

Acord o mică mențiune pentru formațiile de warm-up, Goodbye to Gravity și Days of Confusion. Cei din urmă, niște hipsteri alternativi al căror stil aduce ba cu U2 pe steroizi, ba cu Paradise Lost în vremea de rătăcire mintală a lui Nick Holmes. Goodbye to Gravity zici că au fost colegi de cameră cu In Flames la liceu și s-au remarcat în special printr-un cover după vestita piesă a trupei Babylon Zoo, și anume Spaceman. Opinia mea e că poți pune oricîtă distorsiune și oricîte blast-uri într-o piesă disco, ea tot disco o să rămînă. Unica excepție ar putea să fie albumul tribut dedicat trupei ABBA de mai multe hoarde metaliste, însă chiar și așa… Parcă tot meh îmi vine să zic. În fine, ambele trupe au sunat corect, dar nu m-au impresionat.

Goodbye to Gravity, live la Silver Church
Goodbye to Gravity, live la Silver Church

Așa s-a încheiat parastasul festivalului I Am the Rocker, un eveniment care promitea să devină un reper metalistic al acestui an. N-a fost să fie așa, dar nu îmi propun să disec în acest articol cine ce a greșit și cum. Cu siguranță am mai văzut evenimente care s-au transformat în fiasco și, dacă nu mor repede, sigur o să mai am parte de niște chixuri organizatorice. Dar ăsta e primul de la care nu plec înjurînd, ba din contră, cu niște amintiri foarte frumoase – în special din categoria celor pe care niciodată nu o să le scriu pe blog.

Days of Confusion, live la Silver Church
Days of Confusion, live la Silver Church

Fotografiile de mai sus au fost realizate de Claudia Craiu, a.k.a. Klava, a.k.a. Pisica, iar galeriile complete le puteți admira aici pentru Negative Core, colea pentru Kistvaen, iaca și aci pentru Goodbye to Gravity, respectiv aicișa pentru Days of Confusion.

Mulțumiri companiei Phoenix Entertainment pentru ocazia de a evalua acest eveniment!

Dezamăgirea anului – I Am the Rocker se “reconfigurează”

UPDATE: Ghinioanele se țin lanț pentru festivalul I Am the Rocker. Kempes a refuzat să mai participe la spectacolul de la Silver Church, programat pentru seara de vineri, 3 iulie. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a lui Kempes, cu puțin timp înaintea concertului. Artistul ar fi urmat să susțină, alături de Mike Terrana, un concert omagial cu piese din repertoriul marelui Ronnie James Dio. Informația apare la cîteva ore după ce organizatorii festivalului au anunțat o așa-numită reconfigurare a evenimentului, lucru relatat pe larg în articolul de mai jos.

Cel mai premium eveniment al scenei metal din România nu se va mai ține în formula promovată în ultimele săptămâni. Cu o zi înainte de începerea festivalului, evenimentul este reconfigurat, susține promoterul, care invocă motive de natură logistică pentru decizia luată. Mohi Younes, organizatorul celor două zile de concerte, le oferă însă metaliștilor care au cumpărat bilete fie banii înapoi, fie acces gratuit la alte patru spectacole din portofoliul companiei Phoenix Entertainment. Toți deținătorii de abonamente și de bilete vor primi gratis o petrecere și două concerte de consolare în Silver Church, exact în zilele în care festivalul era programat.

Vineri, 3 iulie, clubul bucureștean va găzdui ceea ce trebuia să fie petrecerea de warm-up a festivalului I Am the Rocker, unde Kempes și Mike Terrana vor interpreta piese din repertoriul legendarului Ronnie James Dio.

Sîmbătă, 4  iulie, tot în Silver Church, Arkona și The New Thin Lizzy vor susține un concert de consolare pentru toți cei care aveau bilete sau abonamente cumpărate la I Am the Rocker, iar un alt spectacol de consolare se va ține duminică, 5 iulie. “Este vorba despre evenimente bonus, oricine vrea își va primi banii înapoi începînd de luni”, a declarat Mohi Younes exclusiv pentru mihaiursu.ro în cursul acestei după-amieze. Rockerii care au avut bilete sau abonamente la I Am the Rocker pot opta pentru returnarea banilor sau pot primi acces gratuit la spectacolele susținute anul acesta în România de Cannibal Corpse, Black Label Society, HIM, Tony Macalpine sau The Aristocrats. Carcass, Mayhem și Dream Theater vor concerta în România anul viitor, a mai promis Mohi Younes.

!!! FOARTE IMPORTANT. Cei care au câștigat invitații la festival sunt trecuți pe listele de la intrare. Organizatorii subliniază faptul că prioritate vor avea cumpărătorii de bilete.

arkona_band-640x480
Arkona

 

Reproducem integral comunicatul de presă:

După cele 3 concerte (Toto, Godsmack si Slash) care s-au desfășurat în weekend-ul trecut, evenimente apreciate la scară largă atât de către public, cât și de către artiști, compania Phoenix Entertainment se vede nevoită să reconfigureze structura festivalului I AM THE ROCKER ce ar fi trebuit să aibă loc în acest weekend la Romexpo, din cauza unor probleme de producție ce au survenit în ultimul moment.

Astfel, organizatorii au decis să reconfigureze evenimentul  astfel:

  •       Vineri, 3 iulie, va avea loc warm-up party-ul oficial, în clubul Silver Church, alături de toboșarul Mike Terrana (Tarja Turunen, Axel Rudi Pell) și trupa sa cărora li se alătură legendarul Ovidiu Ioncu Kempes. Terrana și Kempes vor face un show tribut în memoria lui Ronnie James Dio, iar la final cei de la White Walls îi vor acompania într-un jam session inedit. Accesul se va face pe baza abonamentelor și a biletelor pe zile valide, iar pentru cei care nu dețin abonamente/tichete pe zile la festival, prețul va fi de 50 de lei. Porțile clubului se deschid la ora 19:00, show-ul urmând să înceapă la ora 21:00.
  •        Sâmbătă, 4 iulie, tot în Silver Church, publicul se va putea întâlni în premieră în România cu legendarii Black Star Riders (The New Thin Lizzy), cu reprezentanții de seamă ai pagan metal-ului, Arkona, dar și cu HatemodeAccesul va fi gratuit pentru posesorii de bilete pe zile și abonamante. Cei care nu și-au achiziționat bilet la festival până acum, vor putea cumpăra bilete la intrare la prețul de 100 de lei. Porțile se deschid la ora 19:30, iar show-ul este programat să înceapă la ora 20:00.

Duminică, 5 iulie, în Silver Church este declarată noaptea metal-ului românesc, fanii putând lua parte la concertele unora dintre cele mai de seamă trupe ale momentului: Kistvaen, Goodbye To Gravity, Days of Confusion și Negative Core. Porțile se deschid la 19:00, show-urile vor începe la 20:00.

Așadar, fanii vor avea acces la toate evenimentele de mai sus în baza biletelor pe zile sau a abonamentelor achiziționate pentru I AM THE ROCKER, dar își vor putea recupera și contravaloarea biletelor integral, după desfășurarea concertelor enuntate mai sus.

Mayhem, Carcass, Skindred, Kamelot, Soulfly și toate celelalte trupe participante regretă că vor rata întâlnirea cu fanii la București. Capul de afiș al festivalului, Dream Theater, și-au exprimat și ei regretul dar se vor întoarce în 2016, iar biletele achiziționate pentru I AM THE ROCKER rămân valabile și pentru acest concert.

Managementul formației Dream Theater încurajează fanii să păstreze biletele pentru 2016 care se anunță a fi unul fabulos pentru trupă.

Tototdată, dorim să le mulțumim plătitorilor de bilet pentru susținerea pe care o manifestă față de mișcarea rock și metal și ne pare rau pentru această situație nefericită.

Mulțumirile noastre nu se rezuma la cuvinte, ci și la fapte astfel că le vom oferi celor care si-au procurat abonamente la festival, intrare gratuită la concertele Cannibal Corpse, Black Label Society, HIM + The Aristocrats sau Tony Macalpine (ultimele două la alegere), iar cei care dețin bilete pe o zi vor putea alege 2 show-uri la alegere dintre cele enunțate mai sus, aceștia trebuind doar să prezinte biletul valid achiziționat pentru I AM THE ROCKER.

Cei care doresc să își recupereze banii o pot face prezentând biletul valid la punctele de vânzare din rețeaua Eventim de unde și le-au cumparat.

Sorții au decis! Un metalist și o metalistă sînt norocoșii premianți ai promoției “I Am the Rocker”

Formația AngerǂLust a fost din nou maestrul de ceremonii (negre) pentru tragerea la sorți a cărei miză au fost două invitații duble la prima ediție a festivalului “I Am the Rocker“, eveniment programat pe 4 și pe 5 iulie 2015. Au fost 15 finaliști, ale căror nume au fost trecute pe tot atîtea bilețele, ulterior așezate pe cazanul din setul de tobe. Apoi, formația (cu basistul lipsă) a interpretat una dintre piesele de referință ale stilului black metal, pînă cînd pe tobă au mai rămas doar două bilețele. Cum s-au derulat ceremoniile, vedeți în imaginile de mai jos – mai merită menționat faptul că fișierul brut al înregistrării video are 666 de mega.

Isabela Luna și Andrei Dinicu au fost de această dată desemnați de forțele întunericului să aibă acces complet MOCA, împreună cu încă o altă persoană fiecare, la evenimentul cu formații premium de la un capăt la celălalt. Toți spectatorii se vor bucura de trei scene, fără delimitare Golden Ring și acces general. Îi vei aclama pe Dream Theater, Black Star Riders (The New Thin Lizzy), Soulfly, Kamelot, Carcass, Skindred, Mayhem, Myrath, Arkona, Odd Crew, Terrana, Hang the Bastard, Celelalte Cuvinte, Kempes, White Walls, Breathelast, Goodbye to Gravity, Hatemode, Diamonds are Forever, Days of Confusion, Dirty Shirt, QuantiQ, Kistvaen, Target și Blutrina. Bilete se găsesc în continuare prin rețeaua de distribuție Eventim. Mai multe detalii, pe site-ul promoterului, compania Phoenix Entertainment.

Fișierul brut al filmării poartă semnătura Diavolului...
Fișierul brut al filmării poartă semnătura Diavolului…

Lista finaliștilor “I Am the Rocker”

Pe 22 iunie, am lansat concursul pentru cele trei invitații la prima ediție a festivalului I am the Rocker, oferite de organizatorul evenimentului Phoenix Entertainment.  Conform regulamentului, prima invitație a fost dată primului participant care a adunat 666 de like-uri. Pe 30 iunie, la ora 11:06 -minutul 666 al zilei – am încheiat promoția pentru cele două invitații duble rămase în concurs, iar diseară sorții vor decide cine le primește.

 

Lista participanților la I am the Rocker:

1. Radu Bolovan 2

 

2. Alex Iughi 3

 

3. Lemi Black4

4. Hamid Mihai5

5. Andreea Dan6

6. Ankor Fawkes8

7. Isabela Luna9

8. Popa Laura Andreea10

9. George Mihail Vlăsceanu11

10. Roxana Tudorică12

11. Mihaela Joe13

12. Aca Rock14

13. Andrei Dinicu16

14. Andrei Ștefan15

15. Andrei Gabi17

 

Cei care au dat share materialului acesta înainte de ora 11:06 și nu se regăsesc pe lista de mai sus ne pot trimite mail pe romanianmetalunderground@gmail până la ora 17.00.

Diavolul și-a desemnat primul cîștigător! Mai avem două invitații moca la “I Am the Rocker 2015”

Numărul fiarei i-a purtat noroc lui Angel Alexandru Mikulaș, un metalist de 19 ani din Alba Iulia care, în ciuda numelui său cu rezonanțe paradisiace, a reușit să-i fie pe plac Marelui Prinț al Întunericului, precum și utilizatorilor mereu năbădăioasei rețele de socializare Facebook. Una peste alta, el este metalistul de nădejde care a raportat primul îndeplinirea și chiar depășirea planului trasat de like-uri pentru a primi automat, fără tragere la sorți, o invitație pentru două persoane la festivalul “I Am the Rocker 2015”. La 15:50, ora României, Alex ne-a trimis un print-screen cu articolul de pe modestul meu blog și cu numărul de like-uri obținute, iar o vizită rapidă la contul lui ne-a convins că este adevărat. Cum premiul a fost pe această cale omologat, ne mai rămîne doar să-i înmînăm invitația bestialului cîștigător din Transilvania cu vampiri și legende și să-i urăm distracție plăcută pe 4 și pe 5 iulie. Metalistul nostru ne-a spus că abia așteaptă să dea din cap pe Mayhem și pe Dream Theater, ceea ce vă urăm și dumneavoastră.

tumblr_mnpdltkOFp1rtsm2vo1_540

Au mai rămas în joc alte două invitații pentru două persoane, iar tu le poți cîștiga foarte simplu: Dă share pe Facebook articolului aflat la acest link şi însoţeşte-l de un comentariu din 666 de caractere cu tot cu spații, de la prima literă la ultimul semn de punctuație, din care să reiasă care este trupa ta preferată de pe afiș și cum ţi-ai dat seama că îi eşti fan. Trimite-ne un print-screen cu postarea ta la adresa romanianmetalunderground@gmail.com și vei intra în cărţi pentru tragerea care va avea loc marţi, 30 iunie, în cadrul unei ceremonii rockereşti. Premianţii vor primi imediat invitaţiile pe mail.

Te costă doar 666 de caractere pentru acces la trei scene, fără delimitare Golden Ring și acces general. Îi vei aclama pe Dream Theater, Black Star Riders (The New Thin Lizzy), Soulfly, Kamelot, Carcass, Skindred, Mayhem, Myrath, Arkona, Odd Crew, Terrana, Hang the Bastard, Celelalte Cuvinte, Kempes, White Walls, Breathelast, Goodbye to Gravity, Hatemode, Diamonds are Forever, Days of Confusion, Dirty Shirt, QuantiQ, Kistvaen, Target și Blutrina. 666 de caractere pentru bungee jumping over crowd, senzaţii tari cu tiroliana, concursuri unul mai descreierat decît altul și acces la un salon cu tatuaje pentru cei care au chef să imortalizeze momentul pe propria lor piele.

Intră moca la “I Am the Rocker 2015” – anunţ important, modificare de regulament

Dragi metalişti, s-ar zice că şi-a băgat Dumnezeu coada în combinaţia noastră cu hashtag-ul #iamtherocker666, cel care ne-ar fi permis să ţinem evidenţa tuturor competitorilor în cel mai transparent mod cu putinţă. Tagul pur şi simplu refuză să meargă, iar un metalist cu studii IT ne-a spus că ar putea chiar ca URL-ul ataşat să aibă un soi de virus. Dar bătălia nu se opreşte aici, le mulţumim celor de la Facebook pentru ocazia de a demonstra că putem găsi mereu soluţii. Avem în continuare puse la bătaie trei invitaţii duble la eveniment, dar eroarea tehnică de la Facebook ne obligă să operăm următoarele modificări la regulamentul concursului:
 195474
1. Pentru a intra în tragerea la sorţi de luni, daţi în continuare share la acest articol de pe conturile voastre. Hashtag-ul nu mai este obligatoriu.
2. Faceţi un print-screen cu articolul la care aţi dat share şi trimiteţi-l la adresa romanianmetalunderground@gmail.com.
3. Dacă obţineţi cel puţin 666 de like-uri la postarea voastră, trimiteţi un print-screen cu dovada la aceeaşi adresă de mai sus şi primiţi automat invitaţia promisă. Una singură, pentru primul care anunţă performanţa.
4. Concurenţii pe care i-am identificat manual pînă acum rămîn în competiţie. Totuşi, pentru a vă asigura că nu vă omitem ca urmare a erorii tehnice de la Facebook, trimiteţi şi voi un print-screen la adresa de mail menţionată.
5. Luni, 30 iunie, după închiderea competiţiei, care va avea loc la ora 11:06AM, vom publica lista cu toţi participanţii calificaţi, număraţi de noi.
6. Dacă nu vă regăsiţi pe acea listă, anunţaţi-ne de urgenţă pînă la ora 17 a acelei zile şi trimiteţi-ne dovada că aţi participat. Orice sesizare făcută după ora 17 va fi tardivă.
7. Tot pînă la ora 17, pe data de 30 iunie, ne puteţi sesiza eventuale conturi false sau dubluri ale candidaturilor. Vrem să le asigurăm tuturor şanse egale.
8. Rămîn în vigoare toate celelalte articole din regulament care nu contravin prezentelor amendamente.
Pentru cîteva minute, pe 23 iunie, s-a îndurat Zuckerberg să ni-i arate doar pe norocoșii participanți de mai jos:
1 2 3 4 5 6 7

Atenție!!! 666 de şanse să intri moca la „I Am the Rocker 2015”

Fraţi metaliști, rockeri de toate vîrstele, al dumneavoastră Mihai Ursu şi firma Phoenix Entertainment aruncă în joc trei invitaţii duble la cea dintîi ediţie a festivalului „I Am the Rocker”. Pe 4 şi pe 5 iulie 2015, la Romexpo ţi-au dat întîlnire trupe de legendă, care au scris istorie, şi te aşteaptă tone de distracţie rockerească la pachet. Iar tu şi încă o persoană puteţi fi martorii unui spectacol memorabil fără să plătiţi biletul.

sursa:  metalinsider.net
sursa: metalinsider.net

Ce trebuie să faci? Dă share pe Facebook acestui articol şi însoţeşte-l de un comentariu din 666 de caractere cu tot cu spații, de la prima literă la ultimul semn de punctuație, din care să reiasă care este trupa ta preferată de pe afiș și cum ţi-ai dat seama că îi eşti fan. Adaugă la postare hashtagul #iamtherocker666 ca să poţi intra în competiţie. Primul concurent care adună măcar 666 de like-uri primeşte automat, fără tragere la sorţi, o invitaţie pentru două persoane la festival. Toţi ceilalţi concurenţi intră în cărţi pentru tragerea care va avea loc marţi, 30 iunie, în cadrul unei ceremonii rockereşti, unde vor fi acordate alte două invitaţii duble la „I Am the Rocker 2015”. Premianţii vor primi imediat invitaţiile pe mail.

I am the rocker

Te costă doar 666 de caractere și 666 de like-uri pentru acces la trei scene, fără delimitare Golden Ring și acces general. Îi vei aclama pe Dream Theater, Black Star Riders (The New Thin Lizzy), Soulfly, Kamelot, Carcass, Skindred, Mayhem, Myrath, Arkona, Odd Crew, Terrana, Hang the Bastard, Celelalte Cuvinte, Kempes, White Walls, Breathelast, Goodbye to Gravity, Hatemode, Diamonds are Forever, Days of Confusion, Dirty Shirt, QuantiQ, Kistvaen, Target și Blutrina.

666 de caractere și 666 de like-uri pentru bungee jumping over crowd, senzaţii tari cu tiroliana, concursuri unul mai descreierat decît altul și acces la un salon cu tatuaje pentru cei care au chef să imortalizeze momentul pe propria lor piele.

Regulament:

  1. Concursul se va încheia pe 30 iunie 2015, la 11:06 AM ora României (minutul 666 al zilei). După această oră, nu mai acceptăm competitori.

2.  Premiile sînt puse la dispoziţie de promoterul evenimentului, compania Phoenix Entertainment, care garantează valabilitatea invitaţiilor, precum şi livrarea lor în termen util pentru acces.

3.  Pot participa la această promoţie toţi utilizatorii de Facebook cu conturi reale, care au 18 ani împliniţi, atîta vreme cît nu sînt implicaţi în mod direct în procesul de producţie şi de promovare a festivalului „I Am the Rocker 2015”.

4.  Prin participarea la promoţie, participanţii garantează că dispun de mijloace financiare suficiente pentru a-şi asigura transportul de la domiciliu la zona de festival şi înapoi, precum şi subzistenţa pe durata evenimentului.

5.  Organizatorul promoţiei nu poate fi ţinut responsabil pentru orice incidente în care participanţii ar putea fi implicaţi pe durata transportului de la domiciliu la festival şi înapoi, precum şi pe durata evenimentelor.

6.  Participarea la concurs înseamnă partajarea pe reţeaua de socializare Facebook, folosind propriul cont, a articolului de mai sus. Nu reprezintă participare acordarea de like sau comentariile la aceste articole, direct pe blogul mihaiursu.ro sau pe Facebook.

7.  Participantul care a adunat 666 de like-uri trebuie să notifice imediat organizatorul promoţiei, Mihai Ursu, printr-un mesaj privat pe Facebook. Va fi premiat cu invitaţia dublă pusă în joc primul concurent care anunţă strîngerea celor cel puţin 666 de like-uri, indiferent de momentul în care concurentul a realizat cifra specificată în condiţiile de concurs.

8.  Dacă nici un competitor nu a adunat cel puţin 666 de like-uri pînă pe 30 iunie 2015, ora 11:06 AM, invitaţia dublă pusă în joc va fi acordată prin tragere la sorţi.

9.  Toţi ceilalţi competitori vor intra automat în tragerea la sorţi programată pentru 30 iunie. Organizatorul va stabili la propria discreţie modul de extragere, asigurînd însă şanse egale tuturor competitorilor.

10.Competitorii trebuie să pună la dispoziţia organizatorului numele real şi o adresă de email validă, la care să poată fi livrate premiile. În caz contrar, premiul va fi reportat sau atribuit altui concurent.

11. Vor fi eliminate din concurs textele care violează gramatica și ortografia limbii române.

12. Titlul acestui material este doar o licență. Șansele matematice nu au fost calculate exact.

 

Metalhead Meeting 2015 n-a fost complet nașpa

Și cu această ocazie promit să închei seria comentariilor de bello gallico despre MHM 2015, ca să nu lungim pelteaua. Evenimentul ăsta a fost, hai să ne pregătim pentru următoarele. Mi-au plăcut acolo destule, deși loc de mai bine a fost cît de la Șuletea pînă-n Valhala. Iată o enumerare rapidă a amintirilor plăcute:

1. Bonurile fiscale. Pentru mine au fost o premieră, nu știu dacă și la alte evenimente spectatorii au primit acte pentru banii cheltuiți pe jetoane. Marele salt înainte ar fi ca rockerii să poată achita direct cu bani, pentru ca astfel gurile rele să nu mai aibă chiar nici un motiv de a comenta modul de fiscalizare a cheltuielilor. Mi-a plăcut, de asemenea, că am putut plăti la POS (ceea ce chiar că e o premieră mondială pentru mine) și la final am putut returna cele trei jetoane rămase nebăute – deși, sincer, ne era sete și am mai mers jumătate de kilometru pînă la cea mai apropiată bere.

IMG-20150615-WA0006
Octav și Ana, alături de berea care ne-a cruțat de mahmureală

2. Berea la tap chiar a fost decentă, iar asta poate că are legătură și cu emiterea de bonuri fiscale. Sau poate că are legătură numai cu schimbarea furnizorului, mie întotdeauna mi-a plăcut Timișoreana mai mult decît Ciuc sau decît Silva. Oricum, orice festival care speră să primească de la mine cinci pentagrame trebuie să ofere Ursus la preț decent, ca să aibă vreo șansă. Dar anul ăsta berea a fost chiar acceptabilă și nu am suferit deloc de mahmureală, deși nu m-am abținut. Era și greu, la căldura aia, să devii subit un abstinent. Nu am înțeles ce rost au avut standurile cu whiskey, că nimeni nu era nebun să își tragă în cap un shot de tărie pe așa zăpușeală. Și nici vinul, după care eu sînt mort, nu-și prea avea locul acolo din exact aceleași motive, dar asta e altă discuție. Bine că a avut lumea de unde alege…

3. Fetele cu țigări. Drăguțe și amabile, deși se vedea pe ele că nu-s rockerițe, ne-au scutit de cheltuit bani pe tutun și ne-au făcut cadou cîte un pachet pe zi fiecăruia – cred că am avut noroc de moldoveni ce sîntem. Ba ne-au dat și brichete moca, au făcut și conversație prietenoasă și s-au prefăcut că le place muzica. Au adus plusvaloare vizuală peisajului și au contribuit la această frumoasă amintire de la Metalhead.

Mihai Ursu și Claudia lui, cu och
Mihai Ursu și Claudia lui, cu ochii după fetele cu țigări

4. Triptykon – nu eram așa un mare fan înainte, dar piesele lor sună bestial pe scenă. Cine e dinozaur știe cum să le potrivească…

5. Bloodbath – trupa îmi plăcea și înainte de festival, dar am fost încîntat să văd că Nick Holmes și-a revenit cu creierii, în sfîrșit. În calitate de vechi fan Paradise Lost, i-aș fi zis vreo două de la Vaslui pentru ce-a făcut din trupa pentru care în liceu eram în stare să sar fără parașută din avion. A fost chill, profesionist, glumeț și blasfemiator, așa cum credeam că n-o să-l mai văd. Așa de supărat eram pe Holmes, încît a fost nevoie să-mi jure trei metaliști martalogi că și ultimul Paradise Lost merită ascultat, ceea ce o să și fac imediat ce am prilejul.

 

Welcome back, Nick!
Welcome back, Nick!

 

 

6. Metaliștii bulgari – niște simpatici care au făcut conversație cu noi la shaorma după concerte, de ziceam că nu ne mai dăm duși. M-am rupt în talente că știu și eu oleacă de bulgară și gata, ne-au oferit pe loc sacoșa lor de bere. Pe bune!

7. M-am văzut/revăzut cu metaliști români pentru care am tot respectul, iar pe unii i-am urmărit pe scenă, în ciuda condițiilor crunte și a sunetului care avea glume în program. Respect maxim pentru Kistvaen, L.O.S.T., Marchosias, Hatemode și pentru băieții de la Akral Necrosis, care au fost în public de data asta. Poate data viitoare îi urcăm și pe scenă, că merită!

Andrei (Akral Necrosis), Mihai (Eternal Mourning), Fenrir (Kistvaen) și Octav (Eternal Mourning)
Andrei (Akral Necrosis), Mihai (Eternal Mourning), Fenrir (Kistvaen) și Octav (Eternal Mourning)

8. Dacă nu erai atent, puteai să te împiedici de tot soiul de greuceni, cum ar fi Kennet Englund de la Centinex sau de Caligula, așa cum pe vremuri dădeai nas în nas cu prietenii tăi prin curtea liceului.

9. Satyricon, pentru că Mother North!

10. Octav, Ana (blonda din prima poză) și Claudia mea, echipa fără de care nici un festival nu e festival…

WP_20150612_050

O scenă prea mică pentru niște trupe prea mari (sau viceversa)

Am stabilit deja că selecția naturală m-a cruțat și anul ăsta la Metalhead, dar asta nu m-a scutit de expunere la niște trupe cu care nu vreau să mă revăd prea curînd. În egală măsură, am remarcat acolo formații cu talent deosebit, pe care, dacă vreodată mă fac organizator de concerte, o să am grijă să le pun ceva mai sus în desfășurător. Pentru că așa cred eu și, sincer, gusturile nu trebuie justificate. Așa că mă bucur dacă sînteți de acord cu mine, dar nu o să sufăr o depresie fatală dacă nu-mi împărtășiți opinia. Hai să-i dăm selectiv, în ordinea apariției, cu ăia care mi-au atras atenția și cu mențiunea că eu am participat la numai trei din cele patru zile de festival.

LATER EDIT: Iaca m-a pălit Soarele-n cap și am uitat de Hatemode. Am prins doar ultimele lor două piese, care au rupt. Mare păcat că au prins și ei o oră cruntă ca să presteze în fața unui public restrîns din motive de autoconservare. I-aș revedea cu drag, dar nu în asemenea condiții. Noroc că-s aproape și-i mai prind eu printr-un club…

Kistvaen – Spectacol de 10 pentagrame! Cu siguranță au meritat scena mare, dar nicidecum ora cruntă la care au fost nevoiți să presteze. Zeii black-metal au închinat o cupă de bere în Valhalla pe recitalul băieților de la Kistvaen, însă Thor și-a adus aminte cam tîrziu să trimită niște nori de ploaie care să mai răcorească infernul în care formația a evoluat – adică la vreo 50 de grade în aer, pe ciment incandescent și în nori de praf sufocant. Condițiile meteo au gonit și publicul, la Golden Ring abia dacă erau 20 de oameni. E a doua oară în ultimul an cînd trupa Kistvaen prinde o oră atît de ingrată, sper să fie ultima oară cînd trage așa de necîștigător. Verdict: Scena mare în continuare, dar cînd Soarele n-o mai fi pe cer să-i chinuiască!

Bucovina – Foarte frumos, am dat din cap împreună cu vreo mie și ceva de metaliști! Voiam doar să menționez asta, deoarece la mine pe placa de bază am sloturi pentru cel mult trei trupe de folk-metal și Bucovina l-a ocupat pe ultimul. Verdict: Stați pe scena mare, că mai vin să vă văd!

Turisas – M-am hlizit de am căpiat cînd i-am văzut vopsiți cu roșu și negru pe față (vă place Stendhal?) și cîntînd despre pirați. Carach Angren știu pe unde umblați cu versurile lor? Verdict: De ce n-ați făcut schimb de sloturi cu băieții de la Kistvaen? Mi-ar fi plăcut!

https://www.youtube.com/watch?v=oecIGHLClis

Marchosias – Am dat din cap, dar ceva la sunet n-a fost bine. Parcă am auzit o trupă ușor diferită față de cea pe care o știu din album. Nu știu ce-o fi fost în monitoare, dar vreo două priviri aruncate între băieți pe la jumătatea unei piese mi-au dat de bănuit că unul dintre ei nu prea se auzea. Verdict: Scena mare data viitoare, cu sunetist de acasă!

L.O.S.T. – Aceeași impresie de profesioniști cu prea mult obraz pe care mi-au lăsat-o băieții de la Kistvaen. Cu siguranță Jeff Hanneman și-a aprins o țigară satisfăcut de la bricheta Diavolului cînd a auzit ce solouri amețitoare și ce riff-uri crîncene scoteau metaliștii noștri. Asta e, le-au scos și ei pentru 20 de psihopați adunați la ora 14 în căldura infernului ca să asculte niște monstruozități demne de notat pe un album produs afară la o casă de discuri cu oleacă de tradiție. Bestial level: 10 cranii! Verdict: Scena mare, după ce se lasă întunericul!

Winterhorde – Gimme a break! Blackerii israelieni au umplut scena cu un pluton de metaliști, au stat un sfert de ceas doar ca să facă teste cu nu știu ce fiță de instrument care suna a fierăstrău cu arcuș, după care… Au folosit giumbușlucul ăla muzical doar pentru un intro și apoi s-au apucat teoretic să cînte. Ghinion, însă, pentru nu știu ce n-a mers, dar impresia mea a fost că erau dezacordați. Verdict: This is satanic black metal from Șuletea! Să nu vă mai văd!

Heidevolk – Please… Am spus mai sus că mi-am ocupat toate cele trei sloturi pentru folk-metal. Pe unul stă Ensiferum, pe altul e Arkona și ultimul s-a dus pe Bucovina. Gata, neică! De acum încolo toți îmi sunați la fel, iar în cazul vostru mai umblă vorbe că i-ați cam simpatiza pe naziști. Iar eu am boală cruntă pe naziști. Verdict: Mach frei în altă parte!

Dark Fusion – Măi nene, voi de unde ați apărut? Pe lîngă faptul că și eu cînt acum într-o trupă al cărei stil se numește Dark Fusion, voi o mai și dați bine! Prezență scenică, instrumentație impecabilă, ținute negre, show profesionist! Bravo, măi oameni! Rating: 10 pastile de uraniu! Verdict: Scena mare data viitoare!

No, sper măcar să se uite și niște promoteri pe înregistrările astea și să tragă concluziile care se impun. Iar data viitoare vă explic de ce Amorphis a intrat în aceeași ligă cu Behehemoth pentru mine… Stay tuned, adică rămîneți tunați!

Festival de metal infernal în furnal

Am venit la Metalhead Meeting 2015 cu așteptări mari și cu un entuziasm comparabil doar cu cel din momentul în care mi-am cumpărat prima chitară Jackson. Și, una peste alta, nu regret că am cheltuit la ediția aceasta o sumă care mi-ar fi asigurat fără probleme un city-break de pomină într-un oraș precum Praga. Amintirea Metalhead-ului din 2014, unde Arkona și Moonspell parcă mi-au citit gîndurile cînd și-au întocmit lista de piese, era un catalizator de anticipări optimiste greu de egalat. Iar cînd m-am prezentat la poartă (în cea de-a doua zi, pentru că nu mor după Cargo), primul care mi-a urat bun venit a fost Fenrir, de la Kistvaen, una dintre puținele trupe românești care pot sta umăr la umăr și cu fruntea sus alături de greucenii metalului din occident. O ceată de valkirii cu hectolitri de hidromel rece nu m-ar fi bucurat mai tare dacă și-ar fi făcut apariția în calitate de comitet de primire. Ce mai, premisele erau aliniate cum nu se putea mai bine.

După care am dat piept cu leopardul din spatele gardului. Acum nu vreau să credeți că intenția mea e să-mi bag ciubotele prăfuite prin Golden Ring în munca organizatorului. Am convingerea că omul și-a asumat niște decizii grele, în tentativa de a păstra o balanță echitabilă între cheltuieli, satisfacția publicului, relațiile cu trupele care nu au fost tocmai de colea și poate o modestă marjă de profit pentru un eveniment de patru zile într-o capitală est-europeană vestită pentru un raport ușor defavorabil între veniturile cetățenilor și prețurile bunurilor de consum rockeresc. Cine și-a riscat banii, timpul și reputația pe un asemenea eveniment are dreptul să hotărască ce și cum, dar și noi, consumatorii de produs metalistic, avem tot dreptul din lume să-i spunem ce amintiri luăm acasă de banii cheltuiți.

No, și cum spuneam. Pentru Kistvaen și pentru L.O.S.T. aș fi dispus să merg în orice văgăună ca să-i văd live, chiar și la ora 14 într-o zi toridă de vară bucureșteană, așa cum (și) de data asta le-au picat zarurile băieților. Am decis în cunoștință de cauză să fiu prezent la reprezentațiile lor. N-aveam însă de unde să știu că Golden Ring înseamnă de fapt o plită încinsă de beton, asezonată cu praf ca pe Tatooine, într-un dezolant peisaj post-industrial cu accente ușor apocaliptice, fără un petic de verdeață în zare. Aș fi gata să pariez că am tropăit din bocancii noștri de roackeri tocmai pe ruinele fostei RAMI Dacia, fabrica de diamante construită la porunca Elenei Ceaușescu, dar asta e altă istorie pentru altă zi. În fine, am strîns din măsele, mi-am amintit că-s nu doar metalist, ci și moldovean, deci învățat cu greul, și am stat vineri și duminică la cele două recitaluri de furnal.

Sub soarele amiezii, în fața scenei aveam sentimentul că niște destoinici muncitori de la SIDEX tocmai îmi revarsă în cap o șarjă de oțel proaspăt topit. Iar atunci cînd ne refugiam pe băncuțele unde mai era un petic de umbră, am încercat senzațiile unice trăite de berbecuții făcuți haiducește, în groapa cu jar – mii de drăcușori harnici veneau și aruncau lopeți de cărbuni sub scaunele noastre model Gheorghe Doja. Noroc că eram puțini spectatori, că dacă ni se făcea rău nu era nevoie de multe echipaje SMURD. Mai greu îmi imaginez că le-a fost băieților pe scenă: vă provoc, de exemplu, să faceți o voce de black-metal într-o atmosferă care îți pîrlește plămînii cu fiecare respirație, iar bonus să aveți norii de praf ridicați de vînt… Meseriașii sînt poftiți să interpreteze orice melodie la chitară sau la tobe în condiții similare, în caz că li se pare o bagatelă! În public, am supraviețuit, că berea era multă, rece, nu foarte scumpă și cu bon fiscal, iar în orice clipă ne puteam căra. Dar săracii artiști…

Iar vitejiile astea au venit însă cu un preț. Vineri, după Kistvaen, am avut o senzație de ireal pînă după apus, din cauza kilo-Joulilor încasați pe nedrept în scăfîrlie din partea unui Soare nemilos cu metaliștii. Pe retina mea jucau tot felul de pete cu mutre de amibă drogată, iar decibelii din boxe îmi treceau pe lîngă urechi ca trenul intercity prin halta Brăhășoaia, fără să-mi mai provoace vreo reacție. Pe la Dark Funeral abia mi s-au reglat din nou monitoarele și temperatura internă, dar pentru asta am cheltuit pe diferite lichide reci și spumoase echivalentul unei alocații recent mărite. Duminică, am rezolvat chinurile iadului altfel, și anume printr-o rapidă reintegrare în societatea de consum: după ce trupa L.O.S.T. m-a făcut să dau din ipoteticele și imaginarele mele plete la temperaturi venusiene, m-am refugiat vreme de aproape două ceasuri la mall, unde ne-am dres cu aer condiționat, frappé, înghețată și suculeț proaspăt stors din citrice nevinovate. Altă distracție, altă alocație. N-am murit, nu?

Mno, în calitate de dinozaur metalist, o să fac mereu comparație cu festivalurile din anii 90, că aș sîntem noi, bătrînii. Una-două, îi dăm cu “pe vremea mea…” Așadar, pe vremea mea, la Piatra Neamț, de exemplu, metaliștii aveau la dispoziție ditamai parcul cu copaci, tufe și iarbă ca să se desfășoare și nu țin minte să fi fost vreo trupă pe scenă înainte de ora 19. Ca să nu mai spun că eram la poale de munte și pe malul Bistriței, unde era loc de rockereală și de răcoreală cît cuprinde. Alta a fost povestea la Top T Buzău, unde am fost pe scenă în 1996 și unde am prins nu doar căldura iadului, ci și o revizie la instalația de apă. Dar organizatorii ne-au dat startul abia după căderea întunericului, nu au stat rockerii în soare ca să vadă black metal și nici nu s-au chinuit muzicienii să își dea sufletul pentru 10 spectatori. OK, asta a fost atunci. În zilele noaste, Rockstadt și Metalhead 2014 mi se par două exemple excelente. Primul eveniment se ține oricum la munte, unde în cel mai rău caz îți poate fi oleacă de frig și problema asta o rezolvi prin strîngerea în brațe a unei rockerițe. Al doilea eveniment folosit ca exemplu s-a ținut însă în București, la Arenele Romane, unde puteai să te refugiezi de soare sub un copac în Parcul Carol sau unde te puteai așeza pe orice piatră fără teama că la ridicare o să semeni cu un gnom ieșit din măruntaiele Moriei de la stratul de praf selenar, cum a fost cazul la Cotroceni Open Air. LATER EDIT: Era să uit de festivalul Open Camp Vaslui, care e găzduit într-o frumoasă pădure și unde nimeni nu s-a jeluit de condiții. Eu unul m-am simțit excelent acolo!

Nu știu din ce motive au luat organizatorii decizia ca în 2015 să mute festivalul în inima unui furnal, probabil că au avut ei niște calcule. Dar am înțeles, după ce luminile scenei s-au stins, de ce pe tricourile oficiale ale festivalului scria “I survived Metalhead Meeting 2015” – cred că Bear Grylls a oferit consultanță pe șest la organizare, dar asta e numai o bănuială. Cert e că selecția naturală a venit acolo să-și dea o lucrare de semestru și vreo două restanțe. Dincolo de tot hazul meu amar, vă dau scris prin prezenta că nu o să vin să mai văd pe scenă trupe chinuite la 50 de grade, în fața unui public format mai mult din prieteni, la ora 14 pe timp de vară. Mai ales dacă vorbim de artiști care nu-și bat joc de metal. Și o să-mi respect promisiunea!