Tag Archives: extrem

Rockstadt 2015, prin ochii și urechile unei intelectuale vegane (Guest Post)

Oana Gheorghiu este cadru didactic asociat în învățămîntul superior și doctorand la Universitatea “Dunărea de Jos” Galați, o luptătoare neînfricată pentru cauza gramaticii și o vegană devotată. Dar, mai presus de orice, este metalistă de vreo două decenii și ceva. Anul ăsta, căile ni s-au încrucișat și halbele ni s-au ciocnit la Rockstadt, iar impresiile de la eveniment, pe care le-a așternut Oana pe o coală digitală, țin să vi le transmit și pe această cale. Reproduc textul nu neapărat pentru că mă regăsesc în fiecare cuvințel, ci tocmai pentru că opinia ei, ușor diferită de a mea, va mai readuce echilibrul Forței… Respect, doamnă! Lectură plăcută!

Oana Gheorghiu și gașca ei la Rockstadt 2015
Oana Gheorghiu și gașca ei la Rockstadt 2015

Am ajuns de miercuri (mulțumim pentru transport, Cristian Pană), ne-am instalat cu chiu, cu vai (prima experiență la cort) și am plecat la concert, ofticați că, din cauza nepriceperii noastre în ale montatului de cort, i-am pierdut pe BlackSheep. Am văzut Argus Megere, care mi s-au părut OK, în rest, am stat la povești cu Paul Slayer Grigoriu, așa că nu prea am dat atenție la ce se întâmpla pe scenă cât au cântat Sedna. Mi-au atras atenția Crimena, dar nu prin muzică, din păcate, ci prin limbajul extrem de colorat, care începuse să mă cam irite. Au legat câteva coveruri celebre și au stârnit gloata, mai ales că li s-a alăturat și sensibilul Fane, care la Metalhead Meeting făcuse un întreg caz din înjurătura tipei de la Aura. Probabil ”m**a cu c***t” transmisă nu-știu-cui de către trupa din Craiova i-a sunat ceva mai elegant, sau poate l-o fi deranjat Aura pe principiul că nu-i frumos ca o domnișoară să folosească un limbaj vulgar. Apoi au început unii de-mi părea rău după Crimena, așa că m-am retras. Pe Pinholes i-am auzit din cort și m-am întrebat într-o doară care-i rolul lor într-un festival care conține cuvântul ”extreme” în denumire.

Krisiun, live la Rockstadt 2015
Krisiun, live la Rockstadt 2015

A doua zi (prima zi oficială de festival, pentru că seara precedentă fusese doar de încălzire, ziua 0, warm-up, cum i-o mai spune) a debutat (pentru mine, nu în general) cu Harakiri for the Sky, niște blackeri (sau post-blackeri) interesanți din Austria. Au urmat Roadkill Soda, care nu mi-au spus nimic, și Krisiun, pe care i-am ignorat dintotdeauna, așa că nu m-am dezmințit nici de data asta și m-am dus să mă schimb. Be’lakor din Australia, un death melodic care mi-a amintit de In Mourning mai des și Dark Tranquillity pe alocuri, mi-au plăcut destul de mult – în limitele genului, care nu a fost niciodată în topul preferințelor mele. Buni, foarte buni, dar spre final începusem să mă plictisesc, ușor, ușor. Pe Monuments i-am cam ratat, deși erau pe lista de bifat. I-am ratat în sensul că am rămas în zona de bere și na, oamenii ar fi trebuit ascultați cu atenție, nu cu o jumătate de ureche. În schimb, am prins un drum session drăguț al puștiului de la Phoenix la drum stage (sau drunk stage). Ensiferum și toate trupele cogenere sunt dincolo de limita ascultabilului în ceea ce mă privește, așa că am plecat la plimbare după o jumătate de piesă și m-am întors pentru un Kataklysm de zile mari. În sfârșit, retrograda de mine a început să se simtă mai în elementul ei.

Taake, live la Rockstadt 2015
Taake, live la Rockstadt 2015

Următoarea zi se anunța mai obositoare, având în vedere că aveam mult mai multe trupe pe lista ”de văzut”. Am vrut să ajungem la 13th Sun, n-am reușit (din cauza unui drum la peșteră), așa că am ajuns pe la începutul recitalului Vulture Industries, pe care Dragoș voia neapărat să-l prindă. Eu îi știam, dar nu le acordasem mare atenție, însă live m-au vrăjit, pur și simplu. Un show complet, la care a participat și artistul care se ocupă de partea vizuală, Costin Chioreanu. Cred că pot să spun că au fost revelația festivalului, alături de Ne Obliviscaris, un mix progresiv de death, cu black, cu jazz, cu doi vocali și cu mai multe altele, care mă dăduse pe spate de acasă, când mi-am făcut sumar lecțiile ca un student care răsfoiește cursul cu o seară înainte de examen, măcar să știe la ce anume o să aibă restanță. Mai pe românește, ascultasem un album pe YouTube și cam atât. Nu știu alții cum sunt, dar mie mi s-au părut fenomenali.

Între cele două revelații s-au interpus grecii de la Suicidal Angels, care, deși cântă unul dintre genurile mele preferate, anume thrash, pentru cine nu știe, nu au reușit să mă convingă niciodată. N-au făcut-o nici acum. Enslaved sunt de top 3 din zona scandinavă în ceea ce mă privește, în special în perioada de după Isa și Ruun, așa că aveam așteptări uriașe, pe care mi le-au îndeplinit pe deplin. Pentru mine a urmat recitalul lui Ady Tăbăcaru, la drum stage. Deosebit, excelent, complex.

Moonspell, show memorabil la Rockstadt 2015
Moonspell, show memorabil la Rockstadt 2015

 

Și apoi a venit Moonspell. În anii 95-96, Moonspell a fost trupa mea preferată, iar Wolfheart și Irreligious – albume pe care le-am tocit, efectiv, le știam vers cu vers, notă cu notă, și am remarcat că unele chestii nu se uită, ca mersul pe bicicletă – zice-se, că nu am știut niciodată să merg pe bicicletă. Este al treilea concert Moonspell pentru mine, sunt vrăjită de carisma lui Ribeiro, de încântarea lui vizibilă, de Wolfheart-ul cântat cap-coadă, dar nu pot să nu aud, cu o rămășiță de obiectivitate, că pe alocuri nu sună tocmai cum trebuie. La An Erotic Alchemy, cel puțin, au dat o reinterpretare chiar nereușită. I-am scuzat, că nu e o piesă care să apară în setlisturile lor și că probabil n-au mai cântat-o de pe vremea ei. Dar nu contează, tehnică vreau de la alte trupe, la Moonspell mă mulțumesc cu feeling-ul. Începe Alma Mater și mă întristez, că se termină. Ribeiro îmi strică puțin cheful, amintindu-mi că albumul împlinește 20 de ani anul ăsta, dar mă consolez cu bătrânețile mele când portughezii trec la Irreligious. Opium, apoi Awake. Hopa, încep eu să sper, să vezi că-l cântă și pe ăsta full. Nope. Doar Full… Moon Madness și gata. Dincolo de micile inexactități de interpretare, recitalul a fost superb. Nu mai am chef să sar în sus și să înjur poliția (care nu mi-a făcut nimic în general, iar The New York Finest cu atât mai puțin) la headlinerii serii, Biohazard, așa că mă retrag. A, anunțul cu My Dying Bride pentru anul viitor m-a lăsat rece. Aștept alte motive de bucurie, sunt convinsă că voi găsi eu ceva pe placul meu.

Rockstadt 2015, artificii înainte de headliner-ul At the Gates
Rockstadt 2015, artificii înainte de headliner-ul At the Gates

Ultima zi era cea mai relaxantă pentru mine: nu mă interesa decât At The Gates. Am prins un pic de Downfall of Gaia, care păreau foarte buni în ceea ce fac, dar n-am reușit să intru în atmosferă, cred că și din cauza celor 30 și ceva de grade care nu se potriveau cu black-ul lor atmosferic și experimental și ciudățel. Muzică de ascultat acasă, părerea mea de nespecialist. Au urmat nebunii de la Dirty Shirt, care au strâns pe toată lumea în fața scenei cu maramureșenismele lor. Un pic de Puie Monta, apoi un ”lamulțan” cam nepoliticos adresat Măriilor din public (însoțit de inevitabilul citat din Paraziții, ăla cu da, da…). Oricum, băieții sunt foarte buni, știu să facă spectacol și cântă și foarte bine. Brava lor.

White Walls sunt alți români foarte buni, dar simțeam că pic din picioare, așa că i-am sacrificat și pe ei și pe primii reprezentanți ai black-ului ”rău”, Taake, și m-am dus să mă odihnesc un pic, ca să nu clachez tocmai la At The Gates. M-am întors la Marduk, o trupă pe care o tot ascult de vreo douăzeci de ani, dar în general indirect, nu ca obiect al preferinței mele. (Așa-i când te căsătorești cu blackeri.) Îmi place și mie un album de la ei, anume Nightwing, dar înțeleg că ăla nu le place lor, sau ceva, că nu cântă nimic de pe el. Așteptam, totuși, având în vedere spațiul transilvănean, să aud că Dracul va domni din nou pe acolo. Or fi aflat între timp că n-a făcut-o, de fapt, niciodată? N-a fost să fie. Marduk sună foarte, foarte bine. Nu am nimic de reproșat.

Combichrist poate că m-ar fi interesat, ca idee, în alte împrejurări. Poate dacă mergeam la Electric Castle sau Untold. Aici, nu. Din poziția mea strategică de la mesele cu bere, am văzut/ auzit vag că au făcut show și lumea părea încântată. Mă bucur și pentru ei și pentru lume, și pentru mine că m-am odihnit înaintea recitalului pentru care am venit în primul rând. Chestia cu artificiile nu mi-a convenit, pentru că în mintea mea, astea se folosesc la spartul parangheliei, nu înainte de felul principal. Am dat-o pe miștouri cu ”mulți ani trăiască!” și ”happy 2016” ca să nu mă enervez și să-mi stric cheful. Și apoi au venit At The Gates și nu a mai contat nimic. Un show aproape perfect, punctat de mici defecțiuni tehnice, destule piese de pe At War with Reality, destule clasice, un dozaj foarte bun al playlist-ului. Pe Terminal Spirit Disease l-au invitat pe Costin Chioreanu, care le-a făcut un artwork absolut superb (am discul vinil, știu ce zic), să cânte cu ei. Din păcate au fost niște probleme cu microfonul. Mă bucur pentru el, știu că e una dintre trupele lui de suflet, dar nu toată lumea a apreciat faza. Am crezut că vor încheia apoteotic cu Blinded by Fear, dar ne-au mai servit una. Nu știu dacă pot să fac clasamente și comparații americani versus europeni, eu fiind, dintotdeauna, de partea ailaltă a oceanului când vine vorba de death metal, dar cred că show-ul At The Gates a cam depășit aproape tot ce am văzut eu live din genul ăsta. Cu asta, am pus punct festivalului, cu toate că inițial aș fi vrut să stau și la Tiarra și Abigail. Sorry, guys, dar nu mai rezistam.

Una peste alta, trupele pentru care am venit – Enslaved, Moonspell și At The Gates – nu m-au dezamăgit, am avut și două revelații (Vulture Industries și Ne Obliviscaris) și mi-am și rupt un pic gâtul pe Marduk și Kataklysm. Un bilanț pozitiv, aș zice.

Rockstadt 2015 - grup de metaliști la împărtășanie cu bere
Rockstadt 2015 – grup de metaliști la împărtășanie cu bere

 

Ca să mă îndepărtez puțin de zona scenei 

a) berea – a mers. Mai ales că aveau și Radler, pe care nu s-au prins cum să-l strice, așa că îl vând la cutie. Alte alcooluri disponibile – Jagger, tequila, vin. Bun.

b) mâncarea – fiind vegetariană, sunt obișnuită să mănânc prost în deplasări și să îndur întrebări de tipul ”cartofi și atât?!?” Am găsit ce să mănânc la Regele ciolanului, dar nu prea mi-a plăcut nimic, iar de la legumele lor pline de ulei mi-a fost chiar rău.

Oleacă de porc vegetarian la Rockstadt 2015
Oleacă de porc vegetarian la Rockstadt 2015

c) merchandise – mult, divers, dar eram cu banii numărați, din păcate;

d) security – foarte relaxat. Cred că un pic prea relaxat.

e) campingul – curățel, dușurile curate (mă rog, mai sunt și vaci printre noi, nu intru în amănunte…), apa foarte rece, lumea din camping, în general civilizată, minus niște unii de urlau toată noaptea țâââââțeeee, crezându-se, probabil, foarte spirituali. Nu erau.

f) lumea de la fest: multe cunoștințe cu care mă revăd sistematic la astfel de manifestări, amici noi, unii chiar de pe lângă casă. Ana, Claudia, Mihai, Octavian și Precambrian (sorry, n-am auzit numele real), mi-a făcut plăcere!

g) alte activități: am citit cartea lui Paul Slayer Grigoriu, Cronicile vulpii, și mi-am amintit de liceu. N-am fost noi prea apropiați pe vremea aia, ne știam doar de salut-salut, dar multe din trăsnăile de acolo îmi sună atât de familiar… Urmează book review, când oi mai avea chef de scris atâta (nu că nu scriu zilnic mult mai mult de atât, prin natura meseriei…).

See you in Râșnov!

Oana Gheorghiu, autorul textului de mai sus
Oana Gheorghiu, autoarea textului de mai sus

Îndreptar de rock-star | Cum să devii vocalist de metal extrem (Tutorial VIDEO)

Felicitări, tinere vlăstar din Mordor, cu ocazia înființării formației tale de metal! Știu că probabil te visezi pe scenă, rupînd microfonul ca John Tardy, făcînd boxele să explodeze cu strigăte din Infern precum Chuck Schuldiner sau smulgînd aclamațiile gagicilor, precum Dani Filth. Bravo, e bine că ți-ai stabilit o direcție în care să mergi, însă ai grijă mare, deoarece calea e presărată cu zeci și zeci de capcane, mai ales pentru un vocalist fără experiență. Prin urmare, lasă olecuță microfonul jos, pentru că avem cîteva sfaturi de dinozaur care să te ghideze pe drumul corect, așa încît cariera ta de rock-star să debuteze fără vizite la medicul ORL-ist.

Dacă ți-a umplut cineva capul cu minciuni că e simplu să fii vocalist de death, thrash sau de black metal, e timpul să ți le ștergi din sistem. Nu e suficient să zbieri în microfon ca dezaxatul ca să atingi statutul de vedetă metal. De fapt, o să constați singur, pe propria piele și pe propriile corzi vocale, că ăsta e drumul spre pierzanie. Răgetele animalice smulse fără cap din beregata nepregătită pentru asemenea eforturi te vor duce la spital, incapabil să mai articulezi două vorbe, și-o să chemi Salvarea prin sms, colegule! Cu siguranță nu o să poți ajunge vocalist de metal fără să ai habar de tehnică vocală, de respirație, de teorie muzicală – iar fără practică îndelungată, mai bine șezi potolit.

În clipul video de mai sus, Alex, vocalistul de la Hatemode, a fost suficient de amabil încît să ne expună metodele sale de voce. L-am remarcat pe veteranul metalist la două concerte în vara anului 2015 și mi-a plăcut la el că stăpînește cu mare grație tehnicile de growl, de shriek, precum și de clean. Ceea ce ar trebui să știi și tu, pifane, ba chiar în ordine inversă. Sistemul lui Alex de a intepreta metal extrem pornește de la chestiunile cele mai simple: reglarea respirației (din diafragmă, evident), cunoașterea notelor muzicale, studiul pe instrumente și interpretarea unor piese cît se poate de clean. Adu-ți aminte de melodia aia cu ciobănașul, pe care ți-a predat-o învățătorul într-a patra, și exerseaz-o pînă iese impecabil.

Odată ce ți-ai stăpînit respirația și intonația vocii, după ce ți-ai definit un timbru personal, poți trece mai departe. Vocea trebuie distorsionată cu pași mărunți, a căror parcurgere poate dura luni sau chiar ani. Încearcă în primă fază să faci un popas prin Seattle și să îți tragi glasul angelic mai spre năduful lui Kurt Cobain. Nu e cazul să-l imiți pe zeul grunge, pentru că oricum n-o să-ți iasă, dar sper că înțelegi unde bat aici. Pentru ca vocea să muște un pic, e nevoie să-ți stresezi un pic corzile vocale, ca atunci cînd vrei să te răstești la popa care vine cu cerșitul pe la ușă sau ca atunci cînd le explici tovarășilor pentru a suta oară că nu poți veni la sală, fiindcă ai de tocit la fizică, altfel te pică aia și rămîi pe vară.

Chuck_Schuldiner
Chuck Schuldiner (helrocks.com)

Progresiv, după zeci și chiar sute de ore de repetiție, o să constați că poți ridica nivelul de agresivitate a vocii și probabil cel mai simplu o să fie să te îndrepți spre growls, adică spre mormăieli d-alea ca de urs prins în flagrant la tomberoane sau de tigru pe cale să te folosească pe post de jucărie. Zi-i Cookie Monster, dacă îți sună mai cunoscut, habar n-am la ce televiziune se mai uită adolescenții zilele astea. Prin încercare și eroare o să-ți dai seama pînă unde poți întinde coarda – pe aia vocală – dar nu forța etapele. Treci progresiv de la una la alta. E cazul să te folosești și de gain-ul dat din stație și o să vezi că felul în care ții microfonul te ajută – sau nu – să sporești randamentul urletelor, adică să le scoți cu tot mai puțin efort, respectiv cu minime consecințe pentru glasul tău din viața civilă. Cum vrei să te treacă aia de fizică, dacă tu nu mai ești în stare să articulezi “Coulomb”?

Mayhem live (wikipedia.com)
Mayhem live (wikipedia.com)

Pasul final către consacrare este să iei liftul o fugă pînă-n Valhala și să le ridici fanelor părul pe șira spinării cu o voce înghețată și aspră de black metal. Sau de extreme metal, că tot i-am pus poza lui nea Filth… Indiferent care-s idolii tăi, ține însă cont că nu ai voie să bei alcool sau lichide carbogazoase înainte de repetiție – cu atît mai puțin înaintea unui concert. Oricît ar fi de rece în Norvegia, tu consumă doar apică la temperatura camerei înainte să te produci în fața publicului, coeficientul tău de TRVE scade exponențial cu fiecare înghițitură de poșircă alcoolizată și gazificată. Iar sfatul ăsta e valabil și în rest, nimeni nu vrea să asculte pe scenă sau pe album horcăielile unui bețiv încă mahmur după dezmățul de ieri seară. Consumă cu moderație, o să-mi mulțumești mai tîrziu pentru sfaturi. Ai putea chiar să-mi dai o bere…

DERBY, UNITED KINGDOM - AUGUST 14: John Tardy of Obituary performs on stage at Bloodstock Open Air Metal Festival at Catton Hall on August 14, 2010 in Derby, England. (Photo by Christie Goodwin/Redferns) *** Local Caption *** John Tardy
DERBY, UNITED KINGDOM – AUGUST 14: John Tardy of Obituary performs on stage at Bloodstock Open Air Metal Festival at Catton Hall on August 14, 2010 in Derby, England. (Photo by Christie Goodwin/Redferns) *** Local Caption *** John Tardy

Dezamăgirea anului – I Am the Rocker se “reconfigurează”

UPDATE: Ghinioanele se țin lanț pentru festivalul I Am the Rocker. Kempes a refuzat să mai participe la spectacolul de la Silver Church, programat pentru seara de vineri, 3 iulie. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a lui Kempes, cu puțin timp înaintea concertului. Artistul ar fi urmat să susțină, alături de Mike Terrana, un concert omagial cu piese din repertoriul marelui Ronnie James Dio. Informația apare la cîteva ore după ce organizatorii festivalului au anunțat o așa-numită reconfigurare a evenimentului, lucru relatat pe larg în articolul de mai jos.

Cel mai premium eveniment al scenei metal din România nu se va mai ține în formula promovată în ultimele săptămâni. Cu o zi înainte de începerea festivalului, evenimentul este reconfigurat, susține promoterul, care invocă motive de natură logistică pentru decizia luată. Mohi Younes, organizatorul celor două zile de concerte, le oferă însă metaliștilor care au cumpărat bilete fie banii înapoi, fie acces gratuit la alte patru spectacole din portofoliul companiei Phoenix Entertainment. Toți deținătorii de abonamente și de bilete vor primi gratis o petrecere și două concerte de consolare în Silver Church, exact în zilele în care festivalul era programat.

Vineri, 3 iulie, clubul bucureștean va găzdui ceea ce trebuia să fie petrecerea de warm-up a festivalului I Am the Rocker, unde Kempes și Mike Terrana vor interpreta piese din repertoriul legendarului Ronnie James Dio.

Sîmbătă, 4  iulie, tot în Silver Church, Arkona și The New Thin Lizzy vor susține un concert de consolare pentru toți cei care aveau bilete sau abonamente cumpărate la I Am the Rocker, iar un alt spectacol de consolare se va ține duminică, 5 iulie. “Este vorba despre evenimente bonus, oricine vrea își va primi banii înapoi începînd de luni”, a declarat Mohi Younes exclusiv pentru mihaiursu.ro în cursul acestei după-amieze. Rockerii care au avut bilete sau abonamente la I Am the Rocker pot opta pentru returnarea banilor sau pot primi acces gratuit la spectacolele susținute anul acesta în România de Cannibal Corpse, Black Label Society, HIM, Tony Macalpine sau The Aristocrats. Carcass, Mayhem și Dream Theater vor concerta în România anul viitor, a mai promis Mohi Younes.

!!! FOARTE IMPORTANT. Cei care au câștigat invitații la festival sunt trecuți pe listele de la intrare. Organizatorii subliniază faptul că prioritate vor avea cumpărătorii de bilete.

arkona_band-640x480
Arkona

 

Reproducem integral comunicatul de presă:

După cele 3 concerte (Toto, Godsmack si Slash) care s-au desfășurat în weekend-ul trecut, evenimente apreciate la scară largă atât de către public, cât și de către artiști, compania Phoenix Entertainment se vede nevoită să reconfigureze structura festivalului I AM THE ROCKER ce ar fi trebuit să aibă loc în acest weekend la Romexpo, din cauza unor probleme de producție ce au survenit în ultimul moment.

Astfel, organizatorii au decis să reconfigureze evenimentul  astfel:

  •       Vineri, 3 iulie, va avea loc warm-up party-ul oficial, în clubul Silver Church, alături de toboșarul Mike Terrana (Tarja Turunen, Axel Rudi Pell) și trupa sa cărora li se alătură legendarul Ovidiu Ioncu Kempes. Terrana și Kempes vor face un show tribut în memoria lui Ronnie James Dio, iar la final cei de la White Walls îi vor acompania într-un jam session inedit. Accesul se va face pe baza abonamentelor și a biletelor pe zile valide, iar pentru cei care nu dețin abonamente/tichete pe zile la festival, prețul va fi de 50 de lei. Porțile clubului se deschid la ora 19:00, show-ul urmând să înceapă la ora 21:00.
  •        Sâmbătă, 4 iulie, tot în Silver Church, publicul se va putea întâlni în premieră în România cu legendarii Black Star Riders (The New Thin Lizzy), cu reprezentanții de seamă ai pagan metal-ului, Arkona, dar și cu HatemodeAccesul va fi gratuit pentru posesorii de bilete pe zile și abonamante. Cei care nu și-au achiziționat bilet la festival până acum, vor putea cumpăra bilete la intrare la prețul de 100 de lei. Porțile se deschid la ora 19:30, iar show-ul este programat să înceapă la ora 20:00.

Duminică, 5 iulie, în Silver Church este declarată noaptea metal-ului românesc, fanii putând lua parte la concertele unora dintre cele mai de seamă trupe ale momentului: Kistvaen, Goodbye To Gravity, Days of Confusion și Negative Core. Porțile se deschid la 19:00, show-urile vor începe la 20:00.

Așadar, fanii vor avea acces la toate evenimentele de mai sus în baza biletelor pe zile sau a abonamentelor achiziționate pentru I AM THE ROCKER, dar își vor putea recupera și contravaloarea biletelor integral, după desfășurarea concertelor enuntate mai sus.

Mayhem, Carcass, Skindred, Kamelot, Soulfly și toate celelalte trupe participante regretă că vor rata întâlnirea cu fanii la București. Capul de afiș al festivalului, Dream Theater, și-au exprimat și ei regretul dar se vor întoarce în 2016, iar biletele achiziționate pentru I AM THE ROCKER rămân valabile și pentru acest concert.

Managementul formației Dream Theater încurajează fanii să păstreze biletele pentru 2016 care se anunță a fi unul fabulos pentru trupă.

Tototdată, dorim să le mulțumim plătitorilor de bilet pentru susținerea pe care o manifestă față de mișcarea rock și metal și ne pare rau pentru această situație nefericită.

Mulțumirile noastre nu se rezuma la cuvinte, ci și la fapte astfel că le vom oferi celor care si-au procurat abonamente la festival, intrare gratuită la concertele Cannibal Corpse, Black Label Society, HIM + The Aristocrats sau Tony Macalpine (ultimele două la alegere), iar cei care dețin bilete pe o zi vor putea alege 2 show-uri la alegere dintre cele enunțate mai sus, aceștia trebuind doar să prezinte biletul valid achiziționat pentru I AM THE ROCKER.

Cei care doresc să își recupereze banii o pot face prezentând biletul valid la punctele de vânzare din rețeaua Eventim de unde și le-au cumparat.