Povețe britanice pentru occidentalul și nefumătorul Cioloș

Vă salut cu deosebit respect, domnule prim-ministru al unei țări care tocmai e pe cale să impună o lege de discriminare a fumătorilor, una așa de drastică și de absurdă, încît și britanicii probabil și-ar face cruce dacă ar citi-o. Vă scriu dumneavoastră ca de la tehnocrat la tehnocrat, ca de la antreprenor la antreprenor, ca de la cetățean la cetățean și ca de la angajator la angajat. Pentru că, teoretic, dumneavoastră lucrați și pentru mine, deci din cele 31.622.400 de secunde pe care le-ați avea într-un an bisect de mandat la Palatul Victoria, la o împărțeală echitabilă mi-ar reveni și mie 1,665 de secunde de atenție. O să profit de ele la maximum.

I-aș fi scris și domnului Iohannis, dar e clar că dumnealui a adus la apogeu noțiunea de „președinte decorativ” după ce le-a înfipt medalii în piept tuturor, de la Stela Popescu și Florin Piersic pînă la Bălănel și Miaunel. În plus, eu încă n-am învățat să scriu în cod-mașină, ca să am o limbă comună cu președintele, pe care mai nou văd că-l pasionează și limba maro. Oricum, frînele guvernării, teoretic, tot la executiv se află, deci nădejdea stă la dumneavoastră, domnule Cioloș, așa că vă scriu ca să vă îndemn să duceți mai departe modelul britanic pe care ați început să-l aplicați acolo unde, evident, era nevoia cea mai mare, adică în cîrciumi. Bucurați-vă, pentru că eu am locuit ceva timp în UK și am experiența directă a culturii și a legislației britanice, deci nu mai e nevoie să plătiți drum, cazare și diurne în vreo expediție de documentare. Vă dau eu niște know-how moca.

Infrastructură

În Regatul Unit, de exemplu, există atîta autostradă încît poți alege dintre două sau mai multe, ca să ajungi la destinație. Doar în jurul capitalei britanice cred că există mai multă șosea de mare viteză decît avem noi în toată România – care, apropo, are cam aceeași suprafață cu Marea Britanie. Doar că de la Londra la Manchester, pe autostradă, eu am făcut 270 de kilometri în vreo două ore, în vreme ce de la București la Bîrlad ai nevoie de cinci ore pentru aceeași distanță. De la Londra pînă în Newcastle Upon Tyne ar fi vreo 400 de kilometri, dar îi faci cu trenul în două ore și 50 de minute. De la București la Iași, cea mai scurtă și mai rapidă rută feroviară măsoară 406 kilometri, pentru care ai nevoie de vreo șapte ore chinuitoare în vagoanele noastre de confort maxim. Credeți că într-o pauză de țigară vă puteți concentra un pic și pe problema asta? Aș vrea să pot circula englezește în patria mea unde cică s-ar fuma tot pe stil britanic.

Amenzi

Am luat cîndva și o amendă de circulație la Londra, pentru că m-a prins culoarea roșie pe marcajul hașurat din intersecție. Ghinion, cum ar zice domnul președinte. Mi-am izbit capul de birou, am strîns din dinți și am achitat sancțiunea de acasă, pe net, mai repede decît ai fuma o țigară. Ei, și-acum să revenim în România! Prin 2010, iubita mea a luat o amendă pe RATB, într-o sîmbătă în care cel mai apropiat chioșc de bilete deschis era pe la Cotroceni, iar noi stăteam în Drumul Taberei colț cu județul Ilfov. Dar vigilenții controlori erau la datorie. Eu țin minte că am și achitat dușegubina aia de 100 de lei, dar ce contează amintirile mele în fața unei somații venite de la Direcția Taxe și Impozite Iași, care acum vine să-i pună fetei poprire pe cont? De ce Iași? Pentru că acolo are ea adresa din buletin, dar la asta o să ajungem oleacă mai jos. Ca să scape de belea, mîndruța mea trebuie să meargă personal pînă în capitala Moldovei – recitiți mai sus cam cît i-ar trebui să ajungă și să se întoarcă – fie ca să mai achite amenda o dată, fie ca să depună o întîmpinare că sancțiunea e deja prescrisă. E un drum de 15 ore dus-întors, care costă cît nu face, în România aia tot mai occidentală și tot mai civilizată de la 16 martie 2016 încolo.

Dar stați, că nu-i gata! În ianuarie 2014, chiar în timp ce mă pregăteam să realizez emisiunea ”112 – Poliția în acțiune”, am luat și eu o amendă pentru viteză. Într-o localitate cu limită de 70, am depășit un camion fix în dreptul semnului cu restricție de 50 și m-a luat radarul. Am achitat amenda de 180 sau 190 de lei în 48 de ore, iar cumătra de la Taxe și Impozite mi-a spus că o să se facă imediat actualizarea în sistem și eu o să scap de grija să mai trimit țidule și chitanțe. Zici? În 2015, aflu că figurez la Taxe și Impozite cu debitul întreg, adică dublu, iar soluția să scap de necaz e să mă duc să caut chitanța – pe unde naiba o fi – sau să cer o copie de acolo de unde am achitat-o. Sau să o mai plătesc o dată, că doar îmi permit. Realizați ce înseamnă asta, domnule Cioloș? Drumuri și cozi, formulare și audiențe ca să demonstrez încă o dată că-s om cinstit. Ce v-ar costa să aplicați și aici modelul britanic, dacă tot vreți să civilizați România ca la ei? Știu, e mai simplu să interzici fumatul decît să faci ceva cu adevărat folositor pentru cetățeni, dar vă rog să depuneți oleacă de efort.

Birocrație

V-am zis cumva că-s întreprinzător și eu? Iaca, nu ca dumneavoastră, dar tot am o firmă înscrisă în apartamentul părinților de la Vaslui. Sediu social, nu profesional, cred că știți diferența. Există o sută și ceva de mii de firme înregistrate așa în România, nu cred că-s vreun caz special. Ei, anul ăsta, mama Urs a trebuit să meargă la Primăria Vaslui ca să demonstreze cu acte că acolo eu nu desfășor activități comerciale, de producție sau de altă natură. Altfel, impozitul pe apartamentul ăla din Vaslui ar crește de 20 de ori! Poate n-ați prins-o din prima, așa că repet: eu și mama trebuie să-i dovedim statului că NU facem ceva. Să scot certificat ca să demonstrez că NU. Actele mamei Urs n-au fost de ajuns de convingătoare, prin urmare a rămas că am și eu un drum de făcut la ghișeu la Vaslui, ca să depun o cerere scrisă și semnată olograf, să scot un certificat și să-l trec strada. Două zile pe drum de la București în patria dorobanților și a coniacului Vasconi, bani cheltuiți – și pentru ce? Altfel, să știți că firma aia înregistrată în Vaslui plătește impozite, în ciuda legendei că noi, vasluienii, doar luăm. Da, o să ziceți că asta e măsură dispusă pe vremea comunistului de Ponta, care a nenorocit țara. No, bun! Hai s-o repari matale, te bagi?

Acte de identitate

Poate o să te întrebi de ce am firma înscrisă în Vaslui, dacă eu fac umbră pămîntului în București. Sau de ce nu-mi fac PFA, că e mai avantajos. Iaca, fix din același motiv pentru care iubita mea trebuie să meargă la Iași ca să rezolve treaba cu amenda RATB. Pentru că în România e un șmen să-ți faci buletin acolo unde locuiești. Ai de adunat un maldăr de acte și de convins proprietarul să te ia în spațiu cu acte la Primărie. Mîna sus, chiriașii care au reușit asta măcar o dată în viață! Exact… Fie ești trimis la un prieten proprietar, care să te ia în spațiu în mod fictiv, fie ești trimis să-ți întocmește acte de identitate pe adresa de la maică-ta de-acasă. În ambele cazuri, se cheamă infracțiunea de fals în declarație, pentru că îi spui statului că te găsește la o adresă unde tu nu ești. Iar dacă nu te înregistrezi la adresa unde stai de-adevăratelea, e doar contravenție. Ca și aia din legea împotriva oamenilor care fumează, nu cred că s-a aplicat vreodată, dar este prevăzută de lege.

Apropo, ce ziceți de situația asta? Ai nevoie de sentința definitivă de divorț ca să-ți înnoiești buletinul expirat, dar nu o poți ridica de la Judecătorie decît cu un buletin în termen de valabilitate. Britanicii i-ar spune „catch 22”, eu i-aș spune Absurdistan în toată splendoarea. Am pățit-o și mi-a luat vreo lună ca să rezolv dilema asta care i-ar fi provocat orgasm la cerebel chiar și mărețului Kafka. Dați-mi mesaj privat și vă spun cum m-am descurcat…

Modelul britanic, dacă tot ne sufocați cu el, e așa: nu are nimeni buletin de identitate, dar ca să te înregistrezi la adresa unde locuiești trebuie să dai un simplu telefon la compania de gaze și apoi încă unul la bancă. Fără drumuri, fără taxe, fără cozi, fără milogeală la proprietari. Totul se rezolvă în cinci minute, cît să rulezi un tutun… Ce ziceți, de cînd o să fie așa și la noi?

Taxe și impozite

Știați, domnule Cioloș, că la englezi declarația fiscală se cheamă „tax return”? Coincidență sau ba, poate și pentru că la final de an fiscal, HMRC îți returnează oleacă din dările plătite. Cum e la noi? Păi la noi e ca naiba, pentru că aștept de un an și jumătate să primesc înapoi taxa aia haiducească pentru înmatricularea unei mașini luată japcă în 2012 de ANAF. Pe care taxă, apropo, nici măcar n-am putut-o achita prin POS și a trebuit să scot o mie și jumătate de euro cash de la bancomat, să mai plătesc și comision bancar pentru extragere, iar apoi să duc ditai cărămida de bani la ghișeul DITL ca în filmele cu mafioți. În instanță, taxa am cîștigat-o după doi ani și jumătate, timp în care birul ăla a fost declarat neconstituțional, ilegal, antieuropean și necomunitar de mai multe ori, de mai multe instanțe și de mai multe instituții. Iar banii luați japcă o dată ar urma să-i primesc, teoretic, în cinci tranșe, împărțite pe tot atîția ani, însă deocamdată nu am văzut nici o lețcaie. Domnule Cioloș, dacă țin cont că speranța de viață în mass-media nu e foarte generoasă, credeți că puteți rezolva în mod civilizat să primesc banii ăia cît încă mă mai pot bucura de ei? În mod oficial și legal, îmi aparțin, dar îi ține la teșcherea Ministerul Finanțelor și se face că plouă. Nu vreți să o rezolvăm ca între gentlemani?

Din nou birocrație

Că tot am zis de mașini, mi-a luat cam o lună de drumuri și de demersuri ca să-mi înscriu autoturismul ăla pe care-l folosesc (destul de rar), iar toată afacerea m-a costat, cu tot cu japca de înmatriculare, cu taxele de traducere a actelor, cu birurile la Primărie, cam jumătate din prețul plătit pe vehicul. Îmi dați un foc dacă vă spun cum e la englezi? Orice tranzacție cu autovehicule se rezolvă în 15 minute. Cumpărătorul și vînzătorul se întîlnesc, completează un singur formular pe care-l trimit apoi în plic la DVLA (DRPCIV de la ei), apoi ambii sună la firma de asigurări ca să o informeze că titularul poliței s-a schimbat. Fumează pipa păcii, își dau mîna și nu se mai văd niciodată. Fără certificat fiscal, fără cozi la luat numere noi, fără taxă de talon, fără timp irosit. Am cumpărat și am vîndut vreo trei mașini pe durata șederii mele în UK, vă garantez că nu e legendă urbană. În numele Majestății Sale, Regina Elisabeta a II-a, și pentru propășirea englezismului fără granițe, faceți ceva să procedăm și noi la fel!

Venituri 

Cel mai amărăștean angajat cu salariul minim în UK încasează 6,70 GBP pe oră, adică aproape 14.000 de lire sterline pe an. Repet, cel mai sărăntoc lucrător din jurisdicția Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord primește aproape echivalentul a 18.000 de euro anual, înainte de taxe, deci rămîne în buzunare cu 14.600 de euro, banii lui. Păi la noi, domnule Cioloș, poate matale să iei așa salariu, că prin rîndul clasei muncitoare și fumătoare nu prea se vehiculează asemenea cifre. O să zici că economia, că PIB-ul, că nu știu ce… No, dacă economia noastră e vai de mama ei, de ce plătim benzina cu același preț ca la englezi? Undeva, raportul ar trebui să se echilibreze, iar deocamdată văd că disproporția e în creștere pe latura de restricții, interdicții și obligații, dar avantajele se sfiesc să apară.

Fumatul și alte voluptăți

Ei, da, la „smoking ban” chiar i-am depășit pe britanici, fără rușine putem spune! La ei, poți amenaja o terasă acoperită și încălzită, unde să le faci un pic de confort fumătorilor, că e voie. La noi, doi pereți și un acoperiș au același regim cu o încăpere etanșă, conform fascistei legi pe care vă amăgiți că o să o puteți aplica. În mașină, chiar și în aia de la firmă, la englezi nu te întreabă nimeni de ce duhănești. În casele închiriate, te poți înțelege – sau nu – cu proprietarul. În UK, eu am putut să fumez în bucătărie sau în living și n-a fost așa un capăt de țară.

Șansa a făcut să fiu prezent la Londra pe 1 iulie 2007, prima lor zi de smoking ban. Știți cum era, domnule Cioloș? Pustiu în bodegi, iar afară se adunau seara 15-20 de băutori cu țigări la intrarea în pub, în vreme ce la mesele din interior bătea vîntul. Practic, interdicția de a se fuma a scos băutul în stradă – care, apropo, la ei este legal, cu oarecare excepții în zone clar desemnate. La noi, dacă bei o bere pe bancă, imediat te legitimează un vigilent de la Poliția Locală, în timp ce după colț cineva poate comite o faptă cu adevărat antisocială, cum ar fi să-și bată femeia.

Dar din vara lui 2007 și pînă în octombrie 2015, în UK au dat faliment vreo 10.000 de pub-uri. Comentatorii, economiștii și publicul în general afirmă că vinovatul e unul singur și că se numește „smoking ban”. Piața muncii de la ei a putut absorbi șomajul generat, serviciile sociale i-au asistat pe cei rămași de izbeliște, dar mă îndoiesc că la noi avem capacitatea să depășim un asemenea șoc. Singurul lucru bun care s-a tras de la smoking ban-ul englezesc a fost afluxul de turiști britanici în Centrul Vechi al Bucureștiului, unde ei veneau, printre altele, și pentru că puteau fuma în interior. Ei, acum luați-vă adio de la lirele lor sterline!

Concluzie

Mă abțin să mai aduc în discuție aspecte precum îngrijirea sănătății, siguranța publică, asistența socială, stimularea natalității, protecția minorilor, educația, perspectivele de a evolua și nivelul general de mulțumire la nivelul societății. Controversate sau nu, politicile britanicilor în toate aceste domenii ne dau ceață londoneză, iar dacă am ajunge la jumătate din tot ceea ce au realizat ei ar fi un progres ca de la invocarea ploii la sistemele de irigații computerizate.

Ca întotdeauna la noi, ați pus căruța înaintea cailor, domnule Cioloș. Ați mizat pe niște praf în ochii cetățenilor, ați dat un „smoking ban” și acum vă așteptați la aplauze. Sincer, dacă nu aplicați aceeași metodă englezească de lucru, cu rezultate similare și pentru restul problemelor din societatea românească, vă veți trezi în situația de a fi premierul unei țări la bot rujate și la cur căcate, domnule Cioloș! Mă duc la o țigară, dar nu vă zic unde.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Powered by Facebook Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *