Fii eroul meu, fentează legal campania anti-fumat!

În calitate de consumator înțelept de tutun, o să-i las în pacea lor să jubileze după pofta inimii pe cei care vor să ne reglementeze viața nouă, a fumătorilor, pe cei care cred că de data asta ne-au tras-o definitiv cu legea antifumat, aia despre care președintele în general absent al României promite că o va și promulga în forma absurdă aprobată de Parlament. Fie sănătoși, bucură-se în voie pe imaginarul lor piedestal la care aspiră în virtutea discutabilei calități a a nu consuma un produs pe care alții aleg să-l cumpere legal și să-l folosească în cunoștință de cauză! Șadă ei cît cred de cuviință în bodegile cu miros de farmacie pe unde nu garantez că o să mă mai prindă cineva și de unde vor lipsi, cu siguranță, paralele pe care o să le sparg în altă parte.

V-am adunat aici ca să vă împărtășesc vreo cîteva metode simple prin care se poate fuma înăuntru, chiar și după publicarea în Monitorul Oficial a legii ce împarte cetățenii României în două categorii – oameni rezonabili și fasciști exaltați. Și vreau să precizez de la bun început că și eu sînt contra fumatului în restaurante, în spitale, grădinițe, în școli, în sălile de concerte, la locul de muncă, în gări și peste tot pe acolo pe unde oamenii vin să mănînce, să rezolve o treabă sau să se caute de sănătate. Dar, pe același principiu invocat de agitatorii anti-fumat cu orice preț, și anume „pentru că putem”, iată cum o să ne permitem în continuare să aprindem o țigară așezați la masă, omenește, în interior, nu pedepsiți în ploaie și în frig, așa cum le-ar plăcea ălora să ne vadă.

1. Members only. Cu alte cuvinte, patroane, bodega ta nu va mai fi un loc cu acces public, ci un club privat. Ne faci cartele de membru, semnăm o adeziune în care luăm la cunoștință că în interiorul clubului se fumează în draci, cotizăm cu o taxă simbolică lunară la fosta ta cîrciumă, acum transformată în asociație obștească exclusivistă, la intrare un agent de pază se va asigura că nu intră minori și cam aia e. Staff-ul va fi recrutat numai dintre fumători care dau cu subsemnatul că știu în ce se bagă, iar acceptarea de noi membri se va face numai pe bază de invitație. Asiguri în interior mijloacele tehnice pentru aerisire de calitate și pentru securitate anti-incendiu, după care să pornească petrecerea! Ce facem noi înăuntru e fix treaba noastră, iar ne-membrii o să lingă clanțele ușii de la intrare, indiferent că-s fumători sau ba. Cu această ocazie, ți-ai fidelizat un grup de clienți care o să aprecieze că ți-ai dat interesul pentru ei.

2. Lock-in. E o practică la care am participat cu mare bucurie în Marea Britanie, acolo unde legile antifumat pot lua premiul întîi cu coroniță la capitolul fascism. Însă, chiar și acolo, unii patroni de pub trag zăvorul pe ușă după o anumită oră, moment în care intră în vigoare așa-numitul „lock-in”. Bodega nu mai e loc public din acea clipă, e spațiu privat. Cine e înăuntru e liber să plece oricînd dorește, dar de intrat nu mai intră nimeni. Fumăm sau facem orgii acolo? Nu vă privește, stimabililor. Locul public s-a transformat în bîrlog exclusiv destinat celor aflați în interior, deci nu mai intră sub incidența legii antifumat. Atîta vreme cît nu e comisă vreo infracțiune în interior, autoritățile nu au de ce să-și bage nasul. Ciao, pa-pa!

3. Biserică. Doar nu de proști s-au înregistrat rastafarienii ca religie al cărei pilon central este consumul de iarbă, iar asta pe vremea cînd occidentalii încă erau chisați la cap și îi băgau la pușcărie pe toți nefericiții prinși cu un gram la ei. Dacă asta îți cere dreapta credință, și anume să fumezi, statul nu are dreptul să se pună între tine și mîntuirea sufletului. Au existat precedente în care credincioșii rasta au fost declarați nevinovați, iar instanțele le-au consfințit dreptul de a consuma planta lăsată de Preamilostivul să crească. E drept că, într-unele jurisdicții, rastafarienii au avut probleme cu legea, dar, în cazul iubitorilor de tutun, produsul pe care noi îl consumăm se vinde legal. Nu ca iarba. Și nu contează că dogmele noastre ar putea să ne pună viața în pericol, credința e mai presus! Așa cum, de exemplu, în Biserica Ortodoxă e puternic recomandată o altă practică neigienică și cu ridicat potențial patogen, adică pupatul în serie de resturi omenești aflate în putrefacție. Ergo, putem constitui un nou cult religios, în care fumatul periodic să fie obligatoriu pentru intrarea în contact cu Atotputernicul. Pot adera numai persoane majore, iar regulile de acces pot fi similare celor de la punctul 1. Să începem liturghia…

4. Science, bitches! Adică transformi bodega în Centru pentru studierea fumatului, așa cum a existat cel puțin un precedent în UK. Patroana care a avut tupeul să le-o dea pe partea științifică fasciștilor de la ea din țară și-a dublat clientela instantaneu, iar autoritățile locale, în bigotismul lor, au cheltuit milioane de lire ca să îi închidă prăvălia. Dar la noi nu-și permite nimeni să arunce atîtea parale într-o bătălie, mai ales dacă e dusă pe o mie de fronturi simultan. Nu atunci cînd e nevoie de investiții în infrastructură și în spitale.

Așadar, patru metode simple, scoase din pălărie, de a ne putea în continuare bucura de viață și de distracție, fără să mai fim arătați cu degetul că uite ce rău facem noi și cum distrugem societatea cu țigările noastre. Iar prin tavernele cu miros antiseptic de dezinfectant vă asigur că nu o să ne mai vedeți pe noi, fumătorii cu planuri de distracție, cu excepția restaurantelor unde venim să mîncăm, nu să fumăm, și a sălilor de concerte unde intrăm ca să ascultăm muzică. În rest, nu aveți cum să ne mai deranjați, pentru că unde ne simțim noi bine voi nu aveți ce să căutați. Decît dacă vreți să vă alăturați și să ne avem ca frați și să nu mai fiți cîrnați. Rima internă a fost neintenționată, dar poza cu Obama fumînd iarbă a fost folosită în mod deliberat. Și acum, la fumat!

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>